După ce, în august, ANAF a trimit peste 15.000 de notificări către firme, pe motiv că nu au completat sau au completat incorect Fișierul standard de control fiscal (SAF-T), cel mai stufos sistem din revoluția digitalizării fiscale, a venit rândul testării unui alt instrument din noul arsenal informatizat al statului: e-TVA. De această dată, din peste 360.000 de deconturi de TVA analizate, ANAF a găsit neconcordanțe în cazul a circa 18.000.

Din nou, una din concluziile pe care le-au tras firmele și experții din piață e că, la fel ca în cazul celorlalte instrumente digitale, și acesta are scăpări când vine vorba de procesarea informațiilor declarate, erori pe care contribuabilul trebuie să le rezolve – pe banii și timpul lui.

Dar mai important decât calibrarea de care au nevoie aceste instrumente digitale introduse pe repede-înainte, pentru ca România să bifeze borne de reforme și să ia bani europeni, e că ele ne oferă câteva indicii despre felul în care vor arăta și controalele unui ANAF digitalizat, atrage atenția, într-o conversație cu Panorama, Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România, cu două decenii de experiență în domeniul financiar-contabil și fiscal. „Toate informațiile fiind acum la nivelul ANAF, controalele fiscale probabil că se vor desfășura majoritar de la desktop, adică din sediul ANAF. Expunerea contribuabililor va fi mai mare, comunicarea posibil să fie ceva mai dificilă”, spune expertul.

Despre cum va arăta, concret, această expunere și ce trebuie să știe inclusiv contribuabilii mici despre o modificare importante de care vor fi vizați din 2025 citiți în interviul de mai jos:

Panorama: Când a fost făcut public, proiectul privind e-TVA a scos lumea în stradă, la propriu. Ce s-a întâmplat de atunci?

Mitel Spătaru: În acest moment, avem un act normativ care este în continuare în vigoare, însă aplicarea efectivă a măsurilor va fi vizibilă începând cu 1 ianuarie 2025. 

În urma protestelor, guvernanții au amânat implementarea în forță a acestui sistem. Evident, și acest sistem, ca și în cazul notificărilor SAF-T, a creat multă neliniște, pentru că supune companiile și personalul din zona de financiar-contabilitate a companiilor la un efort susținut în a concilia și verifica datele pe care ANAF dorește să le prelucreze și să le completeze în acest decont emis de sistemul RO e-TVA. Din pre-completat, decontul s-a transformat într-unul post-completat, pentru că nu se va mai transmite înainte de a depune contribuabilul declarația, ci după.

Să zicem că, din această privință, lucrurile s-au mai simplificat un pic. Informațiile pe care vor să le importe în acest sistem sunt din sistemele care, cel puțin declarativ, funcționează deja de ceva timp: RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu și, într-o oarecare măsură, SAF-T. Or, dacă aceste sisteme deja au probleme și dau erori, să nu ne fie de mirare că și RO e-TVA are același impact.

Ce s-a întâmplat totuși? La presiunea mediului de afaceri, au simplificat procedura și au limitat verificarea doar la operațiunile locale care presupun colectarea TVA. În teorie, va fi mai puțin de muncă pe acest aspect. 

La modul mai general, un lucru foarte important de spus e că tot acest proces de digitalizare nu a atras și eliminarea anumitor declarații și raportări. Deci, practic, munca s-a dublat. 

Spre exemplu, odată cu implementarea SAF-T, speranța era să fie eliminate declarațiile privind tranzacțiile interne, Declarația 394, să fie eliminată declarația pentru tranzacții intracomunitare, Declarația 390, și așa mai departe. Nu s-a întâmplat așa ceva, ceea ce înseamnă că, în acest moment, avem și obligativitatea de depunere a declarațiilor standard, chiar dacă ele se depun tot online, dar și raportarea în aceste sisteme, care conțin, într-o măsură semnificativă, aceleași informații.

Ceea ce ne dorim și ne gândim că va fi posibil, dupa momentul 2025, când vor intra și contribuabilii mici în sistemul de raportare SAF-T și va fi implementată e-Factura și pentru tranzacțiile B2C, este ca ANAF să reducă și numărul de declarații pe care contribuabilul le va depune. Altfel, de fapt adăugăm, nu simplificăm.

Până la eliminarea birocrației, dublarea ei

Panorama: Care e explicația pentru redundanțele acestea, există una?

Mitel Spătaru: Explicația e că, aceste sisteme fiind noi, ele sunt încă în perioada de trial and error și nu se pot baza în întregime pe ele că ar avea o acuratețe atât de mare încât să elimine celelalte declarații ale contribuabililor. Acesta e răspunsul. În plus, cum spuneam, încă nu sunt înrolați toți contribuabilii în sistem. Contribuabilii mici, repet, vor intra abia de anul următor. Corect ar fi, deci, ca la sfârșitul anului următor să începem să vorbim la modul serios și de eliminarea anumitor declarații, care ar deveni redundante odată ce toate informațiile sunt deja raportate în sistem.

Panorama: Apropo de micii contribuabili și SAF-T, care vor fi implicațiile aplicării fișierului standard de control fiscal? Ce trebuie să știe? Va fi un efort mare pentru un contribuabil mic?

Mitel Spătaru: La nivel de structurare a informațiilor care trebuie raportate, având deja experiența implementării pentru contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii, probabil că va fi mai ușor de înțeles ce se dorește și cum se implementează. Sunt deja multe companii, inclusiv noi, care au dezvoltat echipe tehnice care pot să se conecteze și să adapteze repede contabilitatea contribuabililor ca să poată să fie mai ușoară raportarea. Cu toate acestea, pentru companiile mici va fi o problemă de costuri. Deci problema nu va fi neapărat de înțelegere și raportare efectivă, ci mai curând de câți bani trebuie să scoată din buzunar un mic antreprenor ca să se conformeze. 

E-controalele unui ANAF digitalizat în viteză

Panorama: Toate modificările din digitalizarea ANAF au avut anumite costuri asupra administrării firmelor, de la dezvoltarea softurilor, consultanță, contabil, IT-st, și așa mai departe. Au crescut și riscurile pentru firme? Aici mă gândesc la erori și amenzi până se clarifică și se rezolvă unele greșeli rezultate din implementările acestea, făcute pe repede-înainte și care încă se calibrează.

Mitel Spătaru: Deocamdată, la nivel de riscuri și amenzi, toate sistemele au și componentă de amendă. Pentru că, sigur, în România, fără pedeapsă nu putem să funcționăm. În schimb, nu s-au aplicat încă amenzi, cu excepția unor aspecte controversate legate de RO e-Transport. Altfel, încă nu am văzut acțiuni și amenzi pentru erori sau necorelări în e-SAF-T, e-Factura, și așa mai departe. Însă, pe viitor, toate aceste instrumente vor sta la baza controalelor fiscale. Și atunci, da, va crește nu știu dacă neapărat riscul, în termen de sume imediate pe care autoritatea le va impune, cu titlul de amenzi sau obligații suplimentare, cât va crește mai degrabă riscul de expunere.

Toate informațiile fiind acum la nivelul ANAF, controalele fiscale probabil că se vor desfășura majoritar în sistem „desktop audit”. Cu alte cuvinte, de la sediul ANAF. Expunerea contribuabililor va fi mai mare, comunicarea posibil să fie ceva mai dificilă. Avem deja experiența cu funcționarea și comunicarea prin SPV, care a creat și creează și în prezent dificultăți în relația dintre ANAF și contribuabili. Astfel, există probabilitatea să crească riscul unor controale mai dese, pe subiecte punctuale, dar, în același timp, și riscul ca interacțiunile cu ANAF, controalele, să fie declanșate de erori: erori de sistem, erori de înțelegere.

Mă aștept să avem și aici un val de discuții și disfuncționalități atunci când ANAF își va întemeia analiza de risc doar pe aceste informații, versus controalele la sediul contribuabililor, unde accesul direct la documente avea și avantajul de clarificare mai rapidă a anumitor aspecte. Vedem deja această tendință, pentru că, în ultima perioadă, s-au întețit formele de control care constau în verificarea documentară, care este o tipologie de control diferită de o  inspecție fiscală generală standard, dar care se închide tot cu o decizie de impunere și eventual cu stabilirea de obligații suplimentare în sarcina contribuabililor.

Principala deosebire, care de altfel reprezintă și punctul sensibil, constă în faptul că aici contribuabilul nu mai trebuie să fie notificat anterior începerii procedurii de verificare, adică nu știi când ești controlat și pentru ce. Ești anunțat doar spre finalul acesteia, când primești, fie o solicitare de informații și/sau documente, ANAF având deja concretizate constatările care sunt bazate pe informațiile deținute de ei în sistem, fie un proiect de decizie de impunere la care ai dreptul sa formulezi  un punct de vedere, într-un termen scurt. 

Ceea ce înseamnă că posibilitatea de apărare a contribuabilului va fi mai limitată din cauza timpului redus avut la dispoziție pentru înțelegerea și pregătirea răspunsurilor. Principala cauză fiind interacțiunea minimală cu echipa de control fiscal, ei vor procesa datele așa cum le înțeleg din sistem și posibilitatea ca tu să explici într-un timp rezonabil situația internă a companiei va fi mai redusă. Aceasta este una din temerile pe care le avem pe termen mediu.