În Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020, a fost publicată Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal - Parlamentul României.

Prezentăm în cele de mai jos principalele modificări.

1. 1. Impozit pe profit




• ◘    Consolidarea fiscală în sfera impozitului pe profit:


•     ○    Sistemul de consolidare fiscală este opțional, cu o perioadă de aplicare de 5 ani fiscali calculați începând cu primul an al aplicării sistemului de consolidare fiscală și până la desființarea acestuia;


•     ○    Pentru constituirea grupului fiscal, membrii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:


•         •    deținere directă / indirectă a minimum 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare / drepturilor de vot pentru o perioadă neîntreruptă de un an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală,


•         •    membrii grupului să fie plătitori de impozit pe profit, care aplică același sistem de declarare și plată,


•         •    membrii grupului să aibă același an fiscal,


•         •    membrii grupului să nu facă parte dintr-un alt grup fiscal din perspectiva impozitului pe profit,


•         •    membrii grupului nu pot fi plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, (6) membrii grupului nu aplică regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura cluburilor de noapte,


•         •    membrii grupului nu se află sub procedura de dizolvare/lichidare;


•     ○    Cererea se depune cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale. Sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se aplică începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Așadar, primul an fiscal de aplicare a sistemului de consolidare fiscală este 2022.


•     ○    Fiecare membru al grupului efectuează propriul calcul de impozit pe profit și îl transmite contribuabilului responsabil până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrelor I-III, și pentru definitivarea calculului anual, până la termenul limită de depunere a declarației de impozit pe profit.


•     ○    Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică responsabilă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.


•     ○    De asemenea, obligația întocmirii dosarului de prețuri de transfer va rămâne în sarcina fiecărui membru al grupului fiscal.


• ◘   Profit reinvestit. Sunt aduse modificări privind aplicarea facilității de scutire pentru profitul reinvestit. Potrivit modificărilor, scutirea se aplică în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor sau până la sfârșitul anului respectiv pentru societățile care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit (anterior, în limita impozitului pe profit datorat în perioada fiscală respectivă). De asemenea, facilitatea privind profitul reinvestit nu se poate aplica pentru casele de marcat pentru care contribuabilii au aplicat deja facilitățile introduse prin Legea nr. 153/2020.


• ◘    Cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru care se aplică prevederile introduse prin Legea nr. 153/2020 sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.


• ◘    Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemuncă pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim vor fi considerate deductibile la calculul rezultatului fiscal.


• ◘    Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni vor fi considerate cheltuieli nedeductibile, acestea reprezentând elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor.


• ◘    Limita de deductibilitate de 30% in cazul ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neîncasate este eliminată începând cu 1 ianuarie 2022. 


• ◘    Sunt introduse noi prevederi în ceea ce privește tratamentul fiscal pentru contractele de leasing pentru contribuabilii care aplică standardele internaționale de raportare financiară.


• ◘    Pierderile fiscale înregistrate de către un contribuabil plătitor de impozit micro absorbit (din perioada aplicării impozitului pe profit) pot fi preluate de contribuabilul absorbant ca urmare a unor operațiuni de fuziune, divizare, desprindere, în limita celor 7 ani. De asemenea, sunt introduse prevederi cu privire la aplicabilitatea acestor reguli și de către contribuabilii care au preluat într-o perioadă anterioară în care erau plătitori de impozit micro pierderi fiscale de la plătitori de impozit pe profit / micro, neexpirate.




2. 2. Redefinirea conceptului Locul conducerii efective





Definiţia locului conducerii efective se modifică în sensul în care o persoană juridică străină va fi considerată ca având locul conducerii efective în România și așadar, contribuabil în sfera impozitului pe profit, dacă realizează operaţiuni care corespund unor scopuri economice, reale şi de substanţă şi unde este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:





• ◘    Deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său se iau din România de către directorii executivi/membrii consiliului de administraţie; sau


• ◘    Cel puţin 50% dintre directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine sunt rezidenţi.





În acest sens, a fost introdusă o procedură specifică de stabilire a rezidenței fiscale în baza locului conducerii efective. Persoana juridică va depune la organul fiscal central competent „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine conform locului conducerii efective în România” însoţit de o serie de documente justificative. Organul fiscal va analiza documentaţia şi va stabili dacă persoana juridică străină păstrează rezidența statului străin sau devine persoană juridică străină rezidentă în România.




Persoanele juridice străine înregistrate cu locul conducerii efective în România până la data de 31 Decembrie 2020, inclusiv, au obligaţia depunerii chestionarului însoţit de documentele justificative la organul fiscal competent până la 30 iunie 2021 pentru a se stabili rezidența fiscală potrivit noilor criterii.





3. 3. Impozit pe veniturile microîntreprinderii





Precizări:





• ◘    Se exclud din baza de impozitare veniturile din dividende primite de la o persoană juridică română;


• ◘    Microîntreprinderile vor aplica cota de 1% sau 3% în funcţie de numărul de salariaţi, excepțiile fiind eliminate.




4. 4. Impozit pe venit





Modificări cu privire la momentul impozitării persoanelor fizice ce devin rezidente fiscal în România





• ◘    O persoană fizică nerezidentă a cărei prezență în România depășește o perioadă sau mai multe perioade de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României și va datora impozit din prima zi a sosirii în România


• ◘    O persoană fizică care devine rezidentă fiscal în România ca urmare a stabilirii centrului intereselor vitale în România va datora impozit începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România.





Venituri salariale și asimilate salariilor






În sfera impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, sunt aduse următoarele modificări notabile:





• ◘    Se precizează în mod expres faptul că avantajele primite de angajați de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți sunt impozabile la calculul impozitului pe venit, iar obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului revine după cum urmează:


•     ○    angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;


•     ○    plătitorilor de venituri rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, cu excepția situației persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România. În acest ultim caz, obligația revine contribuabilului persoană fizică sau angajatorului român, prin opțiune.


• ◘    În categoria veniturilor neimpozabile sunt incluse:


•     ○    Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pe perioada concediului de odihnă pentru angajați și membrii de familie ai acestora sunt neimpozabile, anual, la nivelul unui câștig salarial mediu brut (valoare 2020 5,429 RON);


•     ○    Ajutoarele pentru adopție;


•     ○    Sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;


•     ○    Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau folosința persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități.


•     ○    Avantajele în natură acordate pe perioada stării de alertă persoanelor fizice acordate de angajator/plătitor pentru persoanele care își exercită munca în izolare preventivă sau zone unde nu au acces persoanele din exterior;


•     ○    Acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.





Venituri din cedarea folosinței bunurilor





• ◘    Sunt aduse modificări cu privire la calificarea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în proprietate personală.


• ◘    Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea posibilităţii de şedere pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă.


• ◘    Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. Norma se stabilește în funcție de localitatea în care se află proprietatea, respectiv amplasamentul locuinței. În plus, aceste norme se ajustează și în funcție de criterii precum existența mijloacelor de transport în comun, materialele de construcție utilizate pentru locuință etc. Nivelul normelor anuale de venit va fi stabilit în bza acestor criterii prin ordin al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de afaceri - turism. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Turism va transmite anual Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală aceste informații.


• ◘    În cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real.


• ◘    De asemenea, cu privire la stabilirea impozitului pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, în cazul în care chiria este stabilită în valută, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare înmulțită cu nivelul cursului de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul respectiv.





Venituri din alte surse





• În cadrul veniturilor din alte surse se adaugă în mod expres biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari (altele decât cele din cadrul unei relații generatoare de salarii) pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar.





Venituri obținute din străinătate





• ◘    Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia. Prin excepție, în situația în care venitul net anual în România se determină pe baza normei de venit, pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România, venitul net anual obţinut în statul străin se determină în conformitate cu regulile prevăzute pentru sistemul real sau se raportează la venitul brut obţinut din statul străin, după caz.




5. 5. Noi termene




• ◘    Termenul pentru depunerea Declarației Unice este în mod oficial extins de la 15 martie la 25 mai a anului următor.


• ◘    Termenul pentru depunerea formularului 205 - Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc şi câştigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit - este modificat de la 31 ianuarie a anului următor la ultima zi a lunii februarie a anului următor.


• ◘    Termenul pentru depunerea formularului 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” este modificat la 25 mai, inclusiv.




6. 6. Contribuții sociale




• ◘    În primul rând, în zona contribuțiilor sociale, modificările vizează alinierea prevederilor nou introduse în sfera impozitului pe venit. Concret, avantajele neimpozabile nou introduse și detaliate mai sus au același tratament fiscal și în sfera contribuțiilor sociale.


• ◘    Sunt stabilite noi reguli cu privire la obligația de a declara și plăti contribuțiile sociale pentru avantajele primite de angajați de la terți cu respectarea legislației europene în domeniul securității sociale și acordurilor de securitate socială.


• ◘    Se introduce o nouă prevedere cu privire la persoanele fizice care realizează de la mai mulţi plătitori venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţara, dar care cumulate depăşesc nivelul a 12 salarii minim brute pe ţara, care au depus declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minim brute pe ţara. Pentru acești contribuabili, nu se va aplica reţinerea la sursă a contribuţiei, ci se va aplica sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuţiei se va face prin Declarația Unică.


• ◘    Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și drepturi de autor pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale / sănătate şi care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei au obligaţia declarării şi depunerii declaraţiei unice în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului; de asemenea, îşi vor recalcula şi achita contribuţia datorată corespunzătoare plafonului recalculat.




7. 7. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi





Cote de impozitare






Persoanelor fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri li se va reține un impozit de 10% pentru venituri obţinute din România precum: venituri din dobânzi, redevenţe, comisioane, activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, servicii de managament sau de consultanţă, servicii prestate în România. Aceeaşi cotă de impozitare se va aplica şi în cazul veniturilor obţinute de către artişti sau sportivi, persoane fizice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri.






Venituri neimpozabile în România obținute de nerezidenţi






Se adaugă la lista veniturilor neimpozabile următoarele:





• ◘    Transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul transferului ca efect al împrumutului de valori mobiliare;


• ◘    Transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul constituirii de garanţii în legătură cu împrumutul de valori mobiliare.





Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene





• ◘    Se aduc clarificări cu privire la forma certificatului de rezidență, mai exact acesta se va prezenta în original sau copie legalizată însoţite de o traducere autorizată în limba romană. În cazul în care autoritatea competenta străină emite certificatul de rezidenţa fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidenţă fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenţiei.





Termenele de prezentare a informaţiilor şi declaraţiei informative privind totalul câştigurilor/pierderilor, de către intermediari prin care persoanele fizice nerezidente obţin venituri din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi romani se prelungesc de la 31 ianuarie inclusiv până la ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior. Acelaşi termen se va aplica şi în cazul declaraţiei anuale privind reţinerea la sursă.





8. 8. Taxa pe valoarea adăugată





Precizări:





• ◘    Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de la o persoană impozabilă către o instituție publică, în scopul stingerii unei obligații fiscale restante, nu constituie livrare de bunuri;


• ◘    Plafonul cifrei de afaceri pentru aplicabilitatea sistemului de TVA la încasare se majorează, ajungând la valoarea de 4.500.000 lei, începând cu 1 ianuarie 2022;


• ◘    Se acordă dreptul de ajustare a bazei impozabile în cazul creanţelor neîncasate de la persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii (excepţie fac persoanele afiliate).



Perioada în care se poate efectua ajustarea este de 5 ani de la:



•     ○    data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată stabilit de părți, ori, în lipsa acestuia,


•     ○    a anului următor celui în care s-a emis factura.




De asemenea, condiţiile de îndeplinit pentru acordarea posibilităţii ajustării sunt:



•     ○    se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv


•     ○    se face dovada că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 lei.


• ◘    Plafonul valoric pentru aplicarea cotei de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2 se modifica în sensul menţionării sumei în moneda euro (i.e. 140.000 EUR, exclusiv TVA) şi nu în lei (iniţial 450.000 lei, exclusiv TVA). Cursul de schimb valutar utilizat pentru transformarea sumei în leiva fi cel comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an;


• ◘   Se acordă dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, în cazul în care aceste bunuri sunt oferite în mod gratuit în scop de reclama sau în vederea stimulării vânzărilor;


• ◘    Se acordă dreptul de deducere a TVA inclusiv pentru operaţiuni desfăşurate în perioade supuse deja inspecţiei fiscale, dar care se afla în termenul de prescripţie, în cazul în care deducerea nu a putut fi acordată în perioada fiscală de declarare sau în cazul primirii cu întârziere a documentelor de achiziţii de la furnizori.




De asemenea, în cazul în care furnizorul emite facturi de corecţie din iniţiativă proprie (anterior era reglementat doar cazul facturilor emise în urma inspecţiei fiscale), beneficiarul respectivelor operaţiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecţie emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale s-a împlinit. Dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie.



• ◘    Apar modificări şi în cazul stabilirii poziţiei TVA prin decont, astfel, deciziile privind TVA de plată stabilită de organele de inspecţie fiscală a căror executare a fost suspendată de instanțele de judecată, nu se adaugă la suma negativă rezultată în perioadele în care este suspendată executarea deciziei, ci se vor cuprinde în decontul perioadei fiscale în care a încetat suspendarea executării deciziei. Similar, sumele care nu sunt considerate restante conform Codului de Procedură Fiscală nu sunt adăugate la suma TVA de plată până la perioada fiscală când ele devin restante;


• ◘    Persoanele impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România care realizează în România importuri scutite de bunuri urmate de livrări intracomunitare de bunuri, vor avea posibilitatea de a-şi desemna un reprezentant fiscal;


• ◘    Pentru a nu plăti efectiv TVA în vamă pentru importuri vor fi suficiente certificatul de operator economic autorizat (AEO) sau certificatul de vămuire la domiciliu, nu mai este obligatorie obținerea certificatului de amânare a plății TVA în vamă, cu excepția cazurilor de mai jos.



Certificatul de amânare de la plata TVA în vamă se obține dacă se îndeplinesc următoarele:



•     ○    Au realizat importuri în valoarea cumulată de cel puţin 50 milioane lei în ultimele 6 luni anterioare lunii solicitării certificatului;


•     ○    Nu au obligaţii fiscale restante;


•     ○    Nu au înregistrate debite la autoritatea vamală;


•     ○    Sunt înregistrate în scopuri de TVA de minim 6 luni înaintea depunerii cererii privind certificatul;


•     ○    Nu se află în stare de insolventa, procedura de reorganizare sau lichidare judiciară.


• ◘    Se extinde măsura plăţii TVA prin mecanismul taxării inverse în situaţia importurilor unor bunuri cărora le sunt aplicabile măsurile de simplificare (deșeuri, reziduuri și alte materiale reciclabile, masă lemnoasă și materiale lemnoase, cereale și plante tehnice, telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate şi console de jocuri, tablete PC și laptopuri);


• ◘    În vederea aplicării taxării inverse pentru livrările de energie electrică este permisă depunerea declaraţiei de propria răspundere pentru consumul propriu neglijabil, inclusiv pentru perioade precedente anului depunerii acesteia;


• ◘    Livrările de gaze naturale către comercianţi persoane impozabile sunt supuse măsurii simplificării prin taxare inversă, în cazul unui consum propriu de maximum 1%. Măsura de faţă este aplicabilă până la data de 30 iunie 2022.




De asemenea, comerciantul persoană impozabilă cumpărător de gaze naturale trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaze naturale, o reprezintă revânzarea acestora şi consumul său propriu estimat din cantitatea de gaze naturale cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului de intrare în vigoare a legii. Desigur, sunt necesare licențele specifice ANRE.





9. 9. Taxe locale





Definiția clădirilor a fost extinsă pentru a include și fundația turbinelor eoliene.




Termenul de actualizare a raportului de evaluare pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor deținute de persoane juridice se prelungește de la 3 la 5 ani. Dacă raportul de evaluare este depus după primul termen de plată al impozitului, acesta va fi luat în considerare doar începând cu anul următor depunerii.