*Prezentul material a fost elaborat pe baza prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal (publicată în Monitorul Oficial nr. 885 din 10 noiembrie 2017)
Prezentăm mai jos principalele modificări aduse Codului Fiscal aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018.
A. IMPOZIT PE PROFIT
Modificările aduse în sfera impozitului pe profit sunt transpuneri ale Directivei UE 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (Anti Tax Avoidance Directive) și vizează următoarele:
(i) Limitarea deductibilității dobânzilor și a altor costuri echivalente dobânzii, după cum urmează:
• Regulile în vigoare cu privire la limitarea deductibilității chetuielilor cu dobânda și a diferențelor de curs valutar (articolul 27 din Codul Fiscal) sunt abrogate;
• Noile limitări se aplică deductibilității costurilor îndatorării, care sunt definite într-un sens mai larg (e.g. costul de finanțare al plăților de leasing financiar, plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ);
• Astfel, potrivit noilor reguli, costurile excedentare ale îndatorării, respectiv diferența dintre costurile îndatorării și veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic, care depășesc echivalentul în lei a 200.000 Euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit numai în limita a 10% din următoarea bază de calcul: (i) venituri înregistrate în perioada fiscală de referință – (ii) chetuieli înregistrate în perioada fiscală de referință - (iii) venituri neimpozabile + (iv) cheltuieli cu impozitul pe profit + (v) costurile excedentare ale îndatorării + (vi) sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală;
• În condițiile în care baza de calcul este 0 sau are o valoare negativă, costurile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile pentru perioada fiscală de calcul și se reportează pe perioadă nedefinită;
• Prin excepție, entitățile independente definite ca „entități ce nu fac parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu au nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent” pot deduce integral costuri excedentare ale îndatorării.
(ii) Impozitarea la ieșire
Transferul de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent vor face obiectul impunerii, astfel:
• Câștigul realizat din transferurile de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare, calculat ca diferența dintre valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală, este supus unui impozit de 16%;
• Dacă din transferul de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică rezultă o pierdere, aceasta poate fi recuperată din câștigurile realizate din operațiuni de aceeași natură;
• Conform proiectului, contribuabilii vor putea eșalona plata impozitului dacă îndeplinesc condițiile Codului de Procedură Fiscală privind eșalonarea la plată și dacă transferul are loc către un stat membru UE sau un stat care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European.
(iii) Societăți străine controlate
Proiectul legislativ definește noțiunea de societăți străine controlate. O entitate este considerată societate străină controlată dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
• Entitatea este deținută, direct sau indirect, de un contribuabil (singur sau împreună cu societățile afiliate), într-un procent ce depășește 50% din capital sau în cazul în care contribuabilul are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile entității;
• Impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitatea sau sediul permanent este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput de la entitate, în conformitate cu regulile Codului Fiscal și impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitate sau de către sediul permanent.
În cazul în care o entitate/sediu permanent este calificată ca fiind societate străină controlată a unui contribuabil, plătitor de impozit pe profit în România, contribuabilul va prelua în baza impozabilă, proporțional cu cota de participație, veniturile nedistribuite ale entității care provin din următoarele: dobânzi, redevențe, dividende, câștiguri de capital, venituri din leasing financiar, din activități de asigurare / bancare / alte activități financiare, venituri de la societăți care le obțin din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate și sunt vândute acestora fără nicio valoare economică adăugată sau cu o valoare adăugată mică.
Totuși, ordonanța de urgență a Guvernului conține și prevederi ce exceptează de la aplicarea regulilor de mai sus.
B. IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR
În sfera impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, sunt aduse următoarele modificări notabile:
• Majorarea plafonului de aplicare a sistemului obligatoriu de impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 Euro la 1.000.000 Euro;
• Persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, asigurărilor și reasigurărilor și al pieței de capital, al jocurilor de noroc și activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale nu mai rămân în afara sferei de aplicare a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor;
• De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuabilii care obțin venituri din activități de consultanță și management în proporție mai mare de 20%, care în prezent nu se încadrează în categoria contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, sunt obligați să aplice acest sistem în cazul în care și celelelalte condiții sunt respectate;
• Se elimină prevederile care permiteau unei persoane juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntrprinderilor cu un capital social de minim 45.000 lei să aplice prin opțiune prevederile titlului II „Impozit pe profit”.
C. IMPOZIT PE VENIT
Principalele modificări în aria impozitului pe venit sunt:
• Cota standard de impozit pe venit se reduce de la 16% la 10%; cota de impozitare pe veniturile obținute din dividende se menține la 5%.
• Deduceri personale: nivelul venitului lunar brut obținut din salarii pe baza căruia se stabilește nivelul deducerii personale se majorează de la 1.950 lei la 3.600 lei lunar. Pentru veniturile brute din salarii care depășesc 3.600 lei lunar, nu se acordă deducerea personală. Noile niveluri ale deducerilor personale calculate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere sunt prevăzute în Codul fiscal.
• Persoana aflată în întreținere: se introduce definiția persoanei aflată în întreținere, aceasta fiind soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar, cu anumite excepții specifice prevăzute de lege.
• Venituri din drepturi de proprietate intelectuală: cota de impozit aplicabilă în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală (reţinută de plătitorul de venit) se reduce de la 10% la 7% (aplicată venitului brut); stabilirea impozitului pe venit anual se realizează prin declaraţia de venit ce trebuie depusă până la data de 25 mai a anului următor prin aplicarea unei cote de 10%.
D. CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII
Sistemul de contribuții sociale obligatorii este restructurat prin (i) diminuarea numărului de contribuții sociale obligatorii datorate și (ii) trecerea acestora în principal în sarcina individului (cu excepția contribuției asiguratorie pentru muncă şi contribuţia de asigurări sociale datorată în cazul condițiilor deosebite / speciale de muncă).
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018, următoarele contribuții sociale obligatorii vor fi datorate după cum urmează:
1. Contribuții de asigurări sociale (CAS)
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 25% datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale (liber profesionişti);
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către angajatori,
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către angajatori.
În cazul veniturilor salariale, contribuția de asigurări sociale (CAS) se calculează prin aplicarea cotei de 25% la câștigul salarial brut (din salarii și asimilate salariilor).
Persoanele care desfășoară activități independente datorează CAS pentru un venit ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară, în vigoare în luna în care se datorează contribuţia.
2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.
În cazul veniturilor salariale, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se aplică la câștigul salarial brut (din salarii și asimilate salariilor).
Separat de veniturile salariale care sunt supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate după cum am menţionat mai sus, contribuabilii care nu se încadrează întegoria contribuabililor exceptați, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale cumulate cel puţin egale cu valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară din una sau mai multe surse din următoarele categorii:
- Activităţi independente;
- Cedarea folosinţei bunurilor;
- Investiţii;
- Agricultură, pisicicultura, silvicultura;
- Alte surse.
Pentru acești contribuabili, contribuţia de asigurări sociale de sănătate este calculată prin aplicarea cotei de 10% la salariul minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția. Baza de calcul se evidențiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale.
3. Contribuția asiguratorie pentru muncă
Contribuția asiguratorie pentru muncă este de 2,25% aplicată la suma câștigurilor brute (din salarii și asimilate salariilor) și este datorată de către angajatori.
Prezentăm atașat simulări de calcul a impozitului pe venit, contribuțiilor sociale obligatorii și a venitului net obținut în următoarele cazuri:
1. Situația standard a unui salariat
(i) Scenariul I: cazul în care angajatorul nu majorează salariul brut al angajatului în 2018
(ii) Scenariul II: cazul în care angajatorul majorează salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă al angajatului astfel încât salariul net din 2018 se menține la nivelul celui din 2017
2. Situația unui salariat din domeniul IT, scutit de impozit pe venit
(iii) Scenariul I: cazul în care angajatorul nu majorează salariul brut al angajatului în 2018
(iv) Scenariul II: cazul în care angajatorul majorează salariul brut al angajatului astfel încât costul angajatorului din 2018 este egal cu costul angajatorului din 2017
(v) Scenariul III: cazul în care angajatorul majorează salariul brut al angajatului la nivelul costului angajatorului din 2017
Prezentăm mai jos principalele modificări aduse Codului Fiscal aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018.
A. IMPOZIT PE PROFIT
Modificările aduse în sfera impozitului pe profit sunt transpuneri ale Directivei UE 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne (Anti Tax Avoidance Directive) și vizează următoarele:
(i) Limitarea deductibilității dobânzilor și a altor costuri echivalente dobânzii, după cum urmează:
• Regulile în vigoare cu privire la limitarea deductibilității chetuielilor cu dobânda și a diferențelor de curs valutar (articolul 27 din Codul Fiscal) sunt abrogate;
• Noile limitări se aplică deductibilității costurilor îndatorării, care sunt definite într-un sens mai larg (e.g. costul de finanțare al plăților de leasing financiar, plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ);
• Astfel, potrivit noilor reguli, costurile excedentare ale îndatorării, respectiv diferența dintre costurile îndatorării și veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic, care depășesc echivalentul în lei a 200.000 Euro pot fi deduse la calculul impozitului pe profit numai în limita a 10% din următoarea bază de calcul: (i) venituri înregistrate în perioada fiscală de referință – (ii) chetuieli înregistrate în perioada fiscală de referință - (iii) venituri neimpozabile + (iv) cheltuieli cu impozitul pe profit + (v) costurile excedentare ale îndatorării + (vi) sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală;
• În condițiile în care baza de calcul este 0 sau are o valoare negativă, costurile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile pentru perioada fiscală de calcul și se reportează pe perioadă nedefinită;
• Prin excepție, entitățile independente definite ca „entități ce nu fac parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu au nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent” pot deduce integral costuri excedentare ale îndatorării.
(ii) Impozitarea la ieșire
Transferul de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent vor face obiectul impunerii, astfel:
• Câștigul realizat din transferurile de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare, calculat ca diferența dintre valoarea de piață a activelor transferate și valoarea lor fiscală, este supus unui impozit de 16%;
• Dacă din transferul de active, de rezidență fiscală sau de activitate economică rezultă o pierdere, aceasta poate fi recuperată din câștigurile realizate din operațiuni de aceeași natură;
• Conform proiectului, contribuabilii vor putea eșalona plata impozitului dacă îndeplinesc condițiile Codului de Procedură Fiscală privind eșalonarea la plată și dacă transferul are loc către un stat membru UE sau un stat care este parte la Acordul privind Spațiul Economic European.
(iii) Societăți străine controlate
Proiectul legislativ definește noțiunea de societăți străine controlate. O entitate este considerată societate străină controlată dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
• Entitatea este deținută, direct sau indirect, de un contribuabil (singur sau împreună cu societățile afiliate), într-un procent ce depășește 50% din capital sau în cazul în care contribuabilul are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile entității;
• Impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitatea sau sediul permanent este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput de la entitate, în conformitate cu regulile Codului Fiscal și impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitate sau de către sediul permanent.
În cazul în care o entitate/sediu permanent este calificată ca fiind societate străină controlată a unui contribuabil, plătitor de impozit pe profit în România, contribuabilul va prelua în baza impozabilă, proporțional cu cota de participație, veniturile nedistribuite ale entității care provin din următoarele: dobânzi, redevențe, dividende, câștiguri de capital, venituri din leasing financiar, din activități de asigurare / bancare / alte activități financiare, venituri de la societăți care le obțin din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate și sunt vândute acestora fără nicio valoare economică adăugată sau cu o valoare adăugată mică.
Totuși, ordonanța de urgență a Guvernului conține și prevederi ce exceptează de la aplicarea regulilor de mai sus.
B. IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR
În sfera impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, sunt aduse următoarele modificări notabile:
• Majorarea plafonului de aplicare a sistemului obligatoriu de impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 Euro la 1.000.000 Euro;
• Persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, asigurărilor și reasigurărilor și al pieței de capital, al jocurilor de noroc și activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale nu mai rămân în afara sferei de aplicare a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor;
• De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuabilii care obțin venituri din activități de consultanță și management în proporție mai mare de 20%, care în prezent nu se încadrează în categoria contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, sunt obligați să aplice acest sistem în cazul în care și celelelalte condiții sunt respectate;
• Se elimină prevederile care permiteau unei persoane juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntrprinderilor cu un capital social de minim 45.000 lei să aplice prin opțiune prevederile titlului II „Impozit pe profit”.
C. IMPOZIT PE VENIT
Principalele modificări în aria impozitului pe venit sunt:
• Cota standard de impozit pe venit se reduce de la 16% la 10%; cota de impozitare pe veniturile obținute din dividende se menține la 5%.
• Deduceri personale: nivelul venitului lunar brut obținut din salarii pe baza căruia se stabilește nivelul deducerii personale se majorează de la 1.950 lei la 3.600 lei lunar. Pentru veniturile brute din salarii care depășesc 3.600 lei lunar, nu se acordă deducerea personală. Noile niveluri ale deducerilor personale calculate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere sunt prevăzute în Codul fiscal.
• Persoana aflată în întreținere: se introduce definiția persoanei aflată în întreținere, aceasta fiind soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar, cu anumite excepții specifice prevăzute de lege.
• Venituri din drepturi de proprietate intelectuală: cota de impozit aplicabilă în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală (reţinută de plătitorul de venit) se reduce de la 10% la 7% (aplicată venitului brut); stabilirea impozitului pe venit anual se realizează prin declaraţia de venit ce trebuie depusă până la data de 25 mai a anului următor prin aplicarea unei cote de 10%.
D. CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII
Sistemul de contribuții sociale obligatorii este restructurat prin (i) diminuarea numărului de contribuții sociale obligatorii datorate și (ii) trecerea acestora în principal în sarcina individului (cu excepția contribuției asiguratorie pentru muncă şi contribuţia de asigurări sociale datorată în cazul condițiilor deosebite / speciale de muncă).
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018, următoarele contribuții sociale obligatorii vor fi datorate după cum urmează:
1. Contribuții de asigurări sociale (CAS)
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 25% datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale (liber profesionişti);
b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către angajatori,
c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, de către angajatori.
În cazul veniturilor salariale, contribuția de asigurări sociale (CAS) se calculează prin aplicarea cotei de 25% la câștigul salarial brut (din salarii și asimilate salariilor).
Persoanele care desfășoară activități independente datorează CAS pentru un venit ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară, în vigoare în luna în care se datorează contribuţia.
2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.
În cazul veniturilor salariale, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se aplică la câștigul salarial brut (din salarii și asimilate salariilor).
Separat de veniturile salariale care sunt supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate după cum am menţionat mai sus, contribuabilii care nu se încadrează întegoria contribuabililor exceptați, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale cumulate cel puţin egale cu valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară din una sau mai multe surse din următoarele categorii:
- Activităţi independente;
- Cedarea folosinţei bunurilor;
- Investiţii;
- Agricultură, pisicicultura, silvicultura;
- Alte surse.
Pentru acești contribuabili, contribuţia de asigurări sociale de sănătate este calculată prin aplicarea cotei de 10% la salariul minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția. Baza de calcul se evidențiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale.
3. Contribuția asiguratorie pentru muncă
Contribuția asiguratorie pentru muncă este de 2,25% aplicată la suma câștigurilor brute (din salarii și asimilate salariilor) și este datorată de către angajatori.
Prezentăm atașat simulări de calcul a impozitului pe venit, contribuțiilor sociale obligatorii și a venitului net obținut în următoarele cazuri:
1. Situația standard a unui salariat
(i) Scenariul I: cazul în care angajatorul nu majorează salariul brut al angajatului în 2018
(ii) Scenariul II: cazul în care angajatorul majorează salariul brut prevăzut în contractul individual de muncă al angajatului astfel încât salariul net din 2018 se menține la nivelul celui din 2017
2. Situația unui salariat din domeniul IT, scutit de impozit pe venit
(iii) Scenariul I: cazul în care angajatorul nu majorează salariul brut al angajatului în 2018
(iv) Scenariul II: cazul în care angajatorul majorează salariul brut al angajatului astfel încât costul angajatorului din 2018 este egal cu costul angajatorului din 2017
(v) Scenariul III: cazul în care angajatorul majorează salariul brut al angajatului la nivelul costului angajatorului din 2017
Any presented information is general and is not meant to address the specific conditions of a particular individual or legal person. Although we try to provide accurate and up-to-date information, there is no warranty that such information is accurate at the time of its receipt or that it continues to be accurate. No action should be taken based on this information without relevant professional assistance following a careful examination of the circumstances that are typical of a particular state of affairs.
