Impozitul pe produse de lux, creșterea TVA-ului pentru comerțul cu produse bio și livrarea de panouri fotovoltaice, precum și taxarea suplimentară a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță sunt doar o parte dintre modificările fiscale care încă generează confuzie în rândul managerilor și antreprenorilor din România.
Mitel Spătaru, Crowe România: ”Schimbarea regulilor în timpul jocului și lipsa de predictibilitate în domeniul fiscal pun sub semnul întrebării noile investiții pe care companiile intenționau să le facă în 2024”.
Valul de modificări fiscale adus în luna noiembrie impune creșteri de taxe în majoritatea sectoarelor economice, iar angajatorii încă își fac calculele pentru a vedea cu cât și-au depășit bugetele în 2023, dar și pentru a construi în mod realist bugetele pentru anul 2024. Apariția impozitului pe bunuri de lux (pentru autoturisme și clădiri rezidențiale), creșterea taxelor pentru comercializarea de produse care se încadrează în categoria bunurilor sustenabile, precum și creșterea impozitării pentru tichetele valorice acordate ca beneficiu angajaților sunt doar o parte dintre modificările care au dat peste cap calculele companiilor, arată o analiză realizată de echipa de Taxe Crowe România.
”Unele companii au calculat deja impactul noilor modificări fiscale și au luat măsuri concrete, cum ar fi, de exemplu, înlocuirea tichetelor de masă, pentru care a crescut taxarea, cu o masă caldă pentru angajați, beneficiu cu un tratament fiscal mai avantajos. Însă pentru multe companii încă există un sindrom al negării, în fiecare zi apar zeci de noi întrebări, iar această schimbare a regulilor în timpul jocului și lipsa de predictibilitate în domeniul fiscal pun sub semnul întrebării noile investiții pe care companiile intenționau să le facă în 2024”, explică Mitel Spătaru, Tax Partner în cadrul Crowe România.
Experții România au realizat și un clasament al curiozităților aduse în business de noile modificări fiscale care fie au intrat în vigoare de la 1 noiembrie 2023, fie vor intra în vigoare în următoarea perioadă:
1. A apărut impozitul pe lux: cine deține un autoturism cu o valoare de peste 75.000 de euro sau este proprietar/ co-proprietar al unei clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 500.000 de euro va plăti un impozit suplimentar de 0,3%. Acesta se calculează aplicând procentul de 0,3% ca diferență între valoarea impozabilă a clădirii și pragul de 500.000 de euro. În cazul autoturismelor, 0,3% se aplică la diferența între valoarea impozabilă a autoturismului și suma care depășește valoarea de 75.000 de euro.
2. Cresc taxele pentru… sustenabilitate. Comercializarea produselor eco va trece la un prag de TVA de 19% din 1 ianuarie 2024 (de la 5% până în prezent), iar livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice și de panouri solare termice va avea TVA de 9% de anul viitor (față de 5%, cât este în prezent). Istoric, aceste sectoare au beneficiat de un regim fiscal favorabil (inclusiv prin ajutoare de stat), iar noile modificări vor afecta semnificativ în special afacerile micilor comercianți din aceste domenii.
3. Toate microîntreprinderile care depășesc venituri de 60.000 de euro pe an (echivalentul a 5.000 de euro pe lună) vor trece automat la plata impozitului pe microîntreprinderi de 3% (față de 1%, cât era până în 2023, pentru venituri anuale de până la 500.000 de euro).
4. Antreprenorii cu microîntreprinderi din domeniile IT, HoReCa, sectorul juridic și activități medicale vor plăti impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%, chiar dacă nu depășesc venituri anuale de 60.000 de euro (echivalentul a 5.000 de euro pe lună).
5. Fiecare microîntreprindere trebuie să aibă câte cel puțin 1 angajat cu normă întreagă de 8 ore/zi lucrătoare, indiferent de pragul de impozitare la care se încadrează (1% sau 3%); cine nu îndeplinește această condiție trece automat la impozitarea pe profit de 16%.
6. IFN-urile par să fi scăpat de taxarea suplimentară aplicată băncilor. Din 2024, băncile datorează suplimentar, pe lângă impozitul pe profit, un procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentară de 2% se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scădea la 1%.
7. IT-iștii, constructorii și angajații din industria agro-alimentară care doresc să nu mai cotizeze la Pilonul 2 (sistemul de pensii private obligatorii) cu 3,75% din venituri pot să facă asta doar în limita unui prag de 10.000 de lei brut; ce depășește acest prag va fi impozitat automat cu 3,75% pentru Pilonul 2. Indiferent de opțiunea aleasă de angajați, aceștia trebuie să trimită o declarație pe proprie răspundere către angajator, iar angajatorul trebuie să păstreze aceste declarații în dosarul fiscal al angajaților. Atenție însă: nu există încă o clarificare oficială din partea autorităților pentru aplicarea acestor măsuri în practică.
8. Se restrânge plaja de aplicare a facilităților fiscale pentru angajații din construcții și din industria agro-alimentară care au un cumul de funcții. Facilitățile se vor aplica la un singur angajator, cel la care angajații au funcția de bază.
9. Tichetele de masă și voucherele de vacanță sunt taxate suplimentar cu 10%. Practic, pentru tichetele de masă impozitarea crește de la 10 la 20%, iar mulți angajatori s-au reorientat deja spre acordarea unei mese pentru angajați în loc de tichete, pentru că regimul fiscal e mai avantajos. În plus, angajații și angajatorii trebuie să opteze doar pentru un beneficiu acordat pentru vacanță: fie vouchere de vacanță, fie decontarea serviciilor de turism și cazare din concediu, pentru că nu mai pot fi ambele scutite de impozitare.
10. În ceea ce privește modificările privind tranzacțiile în numerar, fiecare punct de lucru al companiilor va fi tratat ca o casierie distinctă. Astfel, noua lege impune limitarea numerarului în casieria companiilor la 50.000 de lei pe zi.
